Din păcate, trăim niște timpuri de insecuritate economică, ceea ce afectează indiscutabil și siguranța locului de muncă. Statisticile arată faptul că mase largi de oameni din întreaga lume și-au pierdut serviciul în ultimii ani. De asemenea, alte milioane de persoane au fost reconvertite profesional în cadrul organizațiilor în care își desfășurau activitatea. Inevitabil, pe fondul acestei incertitudini, apar întrebări frecvente, aproape obsesive, legate de siguranța jobului deținut. Toate acestea pun o presiune crescută pe omul aflat în câmpul muncii, care are sentimentul că trebuie să lucreze din greu și să facă ore suplimentare pentru a evita riscul de a fi disponibilizat.
Pierderea jobului, o experiență devastatoare
Pierderea locului de muncă poate fi o experienta devastatoare, punând "somerul" intr-o situație de risc în ceea ce privește sănătatea sa mintală, mariajul, anxietatea, depresia și chiar și suicidul. De ce ? Pentru că pierderea jobului afectează toate palierele vieții, de la ora trezitului dimineata la oamenii cu care interacționezi pe parcursul zilei sau nivelul de trai. Pana ce perioada de acomodare sau de tranziție către normalitate sau catre atingerea unei stari de echilibru nu se definitivează, stresul resimțit de către individ este cronic.
Neputința, cauza instalării depresiei
Sentimentul de neputință ce acompaniază stresul profesional conduce în timp la instalarea depresiei. Cel mai dificil este faptul că omul ajunge sa nu mai evite situațiile de stres pe principiul că oricum nu poate face nimic , neavând nicio influenta. In general, oamenii se plâng de supraresponsabilizare, lipsă de autoritate, practici judiciare nedrepte și atribuții de serviciu necorespunzătoare.
Angajații pot contracara aceste neajunsuri prin aderarea la sindicate sau alte organizații de profil, prin intermediul unor mișcări sindicale sau prin directa negociere cu superiorii.
Pierderea locului de muncă poate fi o experienta devastatoare, punând "somerul" intr-o situație de risc în ceea ce privește sănătatea sa mintală, mariajul, anxietatea, depresia și chiar și suicidul. De ce ? Pentru că pierderea jobului afectează toate palierele vieții, de la ora trezitului dimineata la oamenii cu care interacționezi pe parcursul zilei sau nivelul de trai. Pana ce perioada de acomodare sau de tranziție către normalitate sau catre atingerea unei stari de echilibru nu se definitivează, stresul resimțit de către individ este cronic.
Neputința, cauza instalării depresiei
Sentimentul de neputință ce acompaniază stresul profesional conduce în timp la instalarea depresiei. Cel mai dificil este faptul că omul ajunge sa nu mai evite situațiile de stres pe principiul că oricum nu poate face nimic , neavând nicio influenta. In general, oamenii se plâng de supraresponsabilizare, lipsă de autoritate, practici judiciare nedrepte și atribuții de serviciu necorespunzătoare.
Angajații pot contracara aceste neajunsuri prin aderarea la sindicate sau alte organizații de profil, prin intermediul unor mișcări sindicale sau prin directa negociere cu superiorii.
Fă ceea ce îți place și nu vei mai munci nicio zi!
Exista o vorba veche: "Găsește un job care îți place și nu vei mai munci nicio zi din viață." Cei mai multi adulți își petrec 25% din viață muncind. In măsura în care îți place ceea ce faci, atunci ești un om norocos. In caz contrar, stresul atribuit serviciului îți va afecta productivitatea și sănătatea mintii și a trupului .
In ciuda considerentelor de ordin economic (salariu, beneficii, pensie, etc.), uneori, consecințele stresului profesional pot fi dramatice .
Mulți oameni merg la un serviciu care nu le place sau pentru care nu au competențele necesare. Însă, mai grav este faptul că acești oameni nu știu ce tip de job li se potrivește, ce anume și unde sa caute.
Deși, este dificil să mergi în căutarea unui nou loc de munca, mai ales în vremurile acestea în care oferta de munca este mai scăzuta în raport cu cererea , mult mai stresant este sa ramai captiv intr-un serviciu care îți displace profund .
Stresul posttraumatic
Există joburi cu adevărat periculoase, precum cele din armată , poliție , echipe de intervenție , medici....și lista poate continua. Bineînțeles ca există și oameni special pregătiți pentru a practica astfel de meserii. Cu toate acestea, expunerea permanenta la situații de urgenta și risc, determină dereglări de natură posttraumatica precum, coșmaruri, perturbări de somn, frici și somatizari diverse. Este lesne de dedus necesitatea intervenției psihoterapeutice.
Exista o vorba veche: "Găsește un job care îți place și nu vei mai munci nicio zi din viață." Cei mai multi adulți își petrec 25% din viață muncind. In măsura în care îți place ceea ce faci, atunci ești un om norocos. In caz contrar, stresul atribuit serviciului îți va afecta productivitatea și sănătatea mintii și a trupului .
In ciuda considerentelor de ordin economic (salariu, beneficii, pensie, etc.), uneori, consecințele stresului profesional pot fi dramatice .
Mulți oameni merg la un serviciu care nu le place sau pentru care nu au competențele necesare. Însă, mai grav este faptul că acești oameni nu știu ce tip de job li se potrivește, ce anume și unde sa caute.
Deși, este dificil să mergi în căutarea unui nou loc de munca, mai ales în vremurile acestea în care oferta de munca este mai scăzuta în raport cu cererea , mult mai stresant este sa ramai captiv intr-un serviciu care îți displace profund .
Stresul posttraumatic
Există joburi cu adevărat periculoase, precum cele din armată , poliție , echipe de intervenție , medici....și lista poate continua. Bineînțeles ca există și oameni special pregătiți pentru a practica astfel de meserii. Cu toate acestea, expunerea permanenta la situații de urgenta și risc, determină dereglări de natură posttraumatica precum, coșmaruri, perturbări de somn, frici și somatizari diverse. Este lesne de dedus necesitatea intervenției psihoterapeutice.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Te invit să îți exprimi opinia referitoare la articolul citit prin postarea unui comentariu aici.