Când obsesiile devin o maladie - Sindromul obsesiv compulsiv

Obsesionalii sunt preocupați ca totul să fie făcut ireproșabil, sunt perfecționiști și acordă o atenție atât de mare detaliilor, încât de multe ori pierd din vedere imaginea de ansamblu.
 Perfecționism: este exagerat de atentă la detalii, proceduri, reguli și la organizare, adesea în detrimentul rezultatului final.
 Obstinație: încăpățânată, insistă cu înverșunare ca lucrurile să fie făcute după cum consideră ea și respectându-se regulile.
 În relațiile cu ceilalți este rezervată: îi este greu să-și exteriorizeze emoțiile pozitive; adesea foarte formală, glacială, timidă.
 Nehotărâre: îi este greu să ia decizii din teama de a nu comite vreo greșeală, tergiversează lucrurile și le analizează exagerat de mult.
 Rigoare morală: este extrem de conștiincioasă, onestă, modestă și scrupuloasă.
 Lucrează la standarde înalte de calitate.
 Este foarte implicat în munca lui.
 Elaborează proceduri extrem de riguroase.
 Își argumentează vehement punctul de vedere și stilul de lucru, dar nu ca să arate că e mai deștept, ci din grija de a face totul bine.
 Crede că metodele lui sunt singurele care garantează perfecțiunea.
 Manifestă interes pentru proceduri și verificări.

Există o întreagă gamă de forme intermediare. Unele persoane sunt preocupate mai ales de ordine, sau de proceduri, fără însă a scăpa din vedere rezultatul final. Firește că este plăcut să intri într-o casă curată și ordonată, însă păstrându-ți totuși cumpătul, dacă  vezi cum copiii și-au împrăștiat jucăriile prin casă. De altfel unii obsesionali își conștientizează propria tendință și încearcă să se corecteze.

Există o adevărată maladie numită “sindromul obsesiv compulsiv” sau SOC. Pacienții ce suferă de SOC se simt obligați să se supună unor adevărate ritualuri de aranjare a lucrurilor, de spălări repetate, de verificări mult prea dese și amănunțite, pentru ei acestea fiind singurele căi pentru a-și diminua anxietatea. Ei mai au și gânduri obsedante involuntare, pe teme de curățenie, perfecțiune, culpabilitate, ceea ce le creează probleme și el ocupă mult timp.
În unele cazuri duse la extrem oamenii se spală pe mâini obsesiv de zeci de ori pe zi, nu acceptă ca altcineva să facă menajul în afară de ei – ceea ce le ia câteva ore pe zi, sau nu-i lasă pe musafiri să intre încălțați în locuința sa. În alte cazuri, obsesivul aflat la volan este foarte stresat să nu fi lovit pe cineva în trafic.
Nu toți cei care suferă de SOC sunt personalități obsesionale. Se poate vorbi de SOC atunci când obsesiile și ritualurile inutile ocupă mai mult de o oră pe zi.

Sursa: Cum să ne purtăm cu personalitățile dificile-François Lelord şi Cristophe André