Pagini

Pagini

marți, 6 decembrie 2016

PSIHOLOGIA COPILULUI: Dezvoltarea copilului in primii 3 ani de viață

Primii ani din viata copilului sunt hotaratori pentru dezvoltarea sa viitoare. Bebelusul creste intr-un ritm extrem de rapid  si de aceea urmarirea atenta si continua de catre parinti a etapelor de dezvoltare este foarte importanta. In efortul sau de a cunoste mediul inconjurator, copilul acumuleaza experiente si informatii si treptat intelege utilitatea sau necesitatea fiecarui nou obicei din viata sa – cand ii este foame, cand vrea sa se joace, cand simte nevoia de tandrete si protectie din partea parintilor sai. Doar in primul an copilul isi tripleaza greutatea de la nastere, invata sa mearga, sa spuna cateva cuvinte, sa comunice si sa interactioneze cu cei apropiati.
        Prezentarea  principalelor achizitii psihomotorii pana la varsta de trei ani este realizata pe luni, astfel:
I. Motricitate:
  1. Capul moale;
  2. Ridica usor capul care recade repede;
  3. Tine capul;
  4. Sta o fractiune de secunda sustinut;
  5. Tine capul drept stabil, zgarie diferite obiecte, prehensiune precara;
  6. In decubit dorsal, ridica picioarele in sus, se intoarce de pe o parte pe alta, prehensiune palmara;
  7. Sta in sezut sustinut, scade in maini, prehensiune radio-palmara;
  8. Sta in sezut, se tine in picioare cand e sustinut de maini;
  9. Prehensiune mediodigitala;
  10. Sta in picioare, se ridica sustinut, prohensiune cu opozabilitate;
  11. In picioare langa bara, ridica picioarele si le repune;
  12. Merge sustinut numai de o mana;
15. Merge, urca scarile ajutandu-se de maini;
18. Merge singur si repede, urca scarile tinut de o mana, se aseaza singur pe scaunel;
21. Urca si coboara pe o scara sustinut de o mana, da cu piciorul in minge;
24. Alearga fara sa cada;
30. Sare cu ambele picioare, incearca sa se tina intr-un picior. Tine corect creionul;
36. Sare pe ambele picioare, incearca sa se tina intr-un picior, tine corect creionul, merge pe bicicleta, urca si coboara o scara alternand picioarele;
II. Adaptare senzoriala:
  1. Asculta sunete, vede un obiect in linie mediana;
  2. Priveste mana examinatorului, urmareste un obiect de la linia mediana;
  3. Urmareste un obiect pana la 180 de grade, priveste un obiect mai mult de un minut;
  4. Vede imediat un obiect, ridica mainile dupa obiecte, incearca sa localizeze un sunet;
  5. Urmareste cu ochii obiectele disparute, tine un cub priveste un altul;
  6. Prinde cu amandoua mainile, incearca sa reapuce un obiect cazut, duce obiectele la gura;
  7. Recunoaste jucarii;
  8. Ia doua cuburi in cele doua maini, tine un cub, priveste alt obiect;
  9. Loveste un cub de altul, apuca un al treilea cub;
  10. Descopera un obiect ascuns sub privirea sa, aseaza un cub pe o suprafata;
  11. Aseaza jucarii pe o suprafata;
  12. Incearca sa construiasca un turn din cuburi;
15. Turn din doua cuburi, incearca sa intoarca paqginile unei carti. introduce corect cuburile mici in cele mari;
18. Turn de trei-patru cuburi, mazgaleste spontan pe hartie;
21. Turn din cinci- sase cuburi;
24. Imita cu creionul pe hartie linii verticale si orizontale;
30. Face un turn din opt cuburi,  imita cu creionul pe hartie linii verticale si orizontale;
36. Realizeaza un turn si pod din cuburi. Deseneaza si explica ce a desenat, copiaza cercul;
              Fiecare copil urmeaza drumul sau in dezvoltarea psihomotrica, dexteritatile si obiectivele sale fiind definite de personalitatea sa. Astfel este inutila comparatia sa cu alti copii de aceeasi varsta. E ca si cum ai incerca sa compari degetele de la o singura mana intre ele.
Limbajul:
  1. Mici zgomote guturale;
  2. Surade cand i se vorbeste, emite vocale izolate;
  3. Gangureste, rade;
  4. Gangureste,vocalize;
  5. Striga in puseuri;
  6. Intoarce capul la sunet, gangureste spontan;
  7. Spune “m…m…”, vocalizari silabice;
  8. Silabe izolate: ma, ta, ba, pa;
  9. Papa, mama, tata, imita sunete, intelege, raspunde la nume;
  10. Pricepe cuvinte ca: mama, tata, papa,nu;
  11. Papa, mama, tata, imita sunete,  raspunde la nume;
  12. Spune doua cuvinte, pricepe sa dea obiecte la cerere;
15. 4-5 cuvinte, limbaj sub forma de jargon;
18. 10 cuvinte si nume proprii, denumeste imagini din carti cu poze;
21. 20 de cuvinte, combina spontan 3-4 cuvinte, repeta cuvinte, asculta ordine;
24. Fraze din 3-4 cuvinte, utilizeaza cuvinte ca: eu, tu, al meu, verbalizeaza ce face;
30. Isi spune numele complet, utilizeaza pluralul, stie sa spuna functiile unor obiecte;
36. Descrie ce fac animalele sau oamenii din imagini, raspunde la intrebari, utilizeaza prepozitii, apare “de ce-ul”;
            Reactii sociale:
  1. Figura inexpresiva;
  2. Mimica la figura umana, observa examinatorul;
  3. Gangureste cand se vorbeste;
  4. Suras spontan, recunoaste biberonul, se ascunde dupa o carpa;
  5. Surade la imaginea din oglinda;
  6. Diferentiaza pe straini, surade si vocalizeaza la vederea propiei imagini din oglinda;
  7. Apuca bine alimente solide, culcat, duce piciorul la gura, mangaie imaginea din oglinda;
  8. Suge jucarii, incearca cu insistenta sa apuce jucarii;
  9. Isi tine biberonul, mananca singur un biscuit;
  10. Pricepe: bravo,pa;
  11. Se joaca si cerceteaza diferite obiecte;
  12. Pricepe sa faca gesturi de ajutor la imbracare;
15. Control partial al sfincterelor, arata cand doreste un obiect;
18. Incearca sa manace singur cu lingurita, controlul sfincterelor pe parcursul zilei;
21. Bea singur din ceasca, arata celor din jur ce il intereseaza, cere cand vrea sa manance si sa bea;
24. Mananca corect cu lingurita, controlul sfincterelor pe parcursul noptii, se imbraca singur cu o jacheta, se joaca in grup fara cooperare;
30. Utilizeaza “eu” pentru a denumi;
36. Se joaca in grup cooperand, stie sa-si spuna sexul, se imbraca si mananca singur.
           Evolutia principalelor achizitii psihomotorii pana la varsta de trei ani, reprezinta o dezvoltare normala, iar abilitatile dobandite de copil se constituie in etape ale dezvoltarii sale. Aceste etape sunt parcurse de fiecare copil mai repede sau mai incet, dar ordinea in care sunt parcurse este aceeasi si respecta un anumit calendar. De aceea este inutila comparatia cu alti copii, o intarziere de una sau doua luni in dobandirea unei abilitati nefiind semnificativa.
          Unii copii isi pot imbunatatii in mod inegal abilitatile, in sensul ca dezvoltarea vorbirii se poate face in detrimentul capacitatii motrice sau invers. Pentru o mai buna dezvoltare este bine ca cel mic sa fie stimulat. Vorbiti-i si cantati-i inca din primele zile. Veti fi surprinsi de rapiditatea cu care se va stabili o relatie intre voi si copil. Copilul are nevoie de atentie si de afectiune si reactioneaza pozitiv atunci cand este bagat in seama.
          Aceste date au fost preluate de la Institutul pentru ocrotirea mamei si copilului Alfred Rusescu ( IOMC ) –  Bucuresti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Te invit să îți exprimi opinia referitoare la articolul citit prin postarea unui comentariu aici.