Luați viața așa cum vine, cu bune și rele. Lecții prețioase de viață!

Experiența de viață mi-a demonstrat de-a lungul timpului că viața are atât de multe fațete încât a le desluși în totalitate este un soi de misiune imposibilă. Am învățat că orice experiență are un sens, chiar dacă pe moment este imposibil să îl vedem și să îl înțelegem, timpul poate deveni un bun prieten în acest proces. Am înțeles că orice ne este dat să trăim are scopul de a ne transforma într-o variantă de sine mai bună, mai cu seamă  experiențele negative. Am descoperit că omul învață cel mai bine din propriile greșeli și nu din recomandările celor din jur. A te lovi cu capul de pragul de sus poate fi unul dintre cele mai folositoare lucruri care ți se pot întâmpla.
Viața are un fel inedit de a se desfășura astfel încât tot ceea ce este nelucrat la propria persoană să aibă ocazia să se șlefuiască prin intermediul provocărilor lansate. Nicio problemă nu este fără soluție, cu excepția morții. Rezolvarea problemelor este doar o chestiune de iscusință și răbdare. Nu este nimic greșit în a vă împotmoli. Nu este nimic rușinos în a suferi o cădere. Nu este nimic nepotrivit în a greși. Oricui i se poate întâmpla. Important este să mergem mai departe cu lecțiile învățate și să încercăm evitarea repetării acelorași fapte ce au cauzat împotmolirea, căderea sau greșeala.
În drumul dumneavoastră veți întâlni o varietate de oameni, vă veți confrunta cu o mulțime de situații, veți trăi întreaga paletă de emoții, de la cele mai frumos colorate la cele mai sumbre, veți râde și veți plânge din tot sufletul, veți transpira de sudoare în încercarea de a rezolva multitudinea de probleme inerente vieții de zi cu zi, vă veți lovi cu capul de zid, veți cădea și vă veți ridica ori de câte ori este necesar și, după caz, veți culege roadele faptelor făcute.
Uneori veți avea impresia că trăiți o poveste feerică, alteori vă veți dori să vă treziți din ceea ce veți fi perceput ca fiind un coșmar. Câteodată veți simți că viața vă oferă gratis bomboane, în alte dăți nu vă vor face plăcere surprizele neplăcute pe care vi le face aceasta. Vor fi evenimente care vă vor face extrem de fericiți iar altele vă vor lovi fără milă. Vor fi persoane care vă vor înnălța și persoane care vă vor trage în jos. Vor fi împrejurări norocoase iar altele ghinioniste. Vor fi vise frumoase ce se vor transforma în realitate și coșmaruri care doar vă vor tulbura nopțile. Și invers.
Să luăm viața așa cum vine, cu bune și rele. Să primim de la viață tot ceea ce ne oferă și să găsim binele în orice ne ajută să ne dezvoltăm, chiar dacă, uneori, viața are moduri interesante de a ne stimula să evoluăm. Să acceptăm viața fără a ne opune inutil. Ar fi o nesăbuință! Să căutăm în schimb să transformăm orice rău în bine, orice defect în calitate, orice neajuns în beneficiu, s.a.m.d.. Folosindu-vă de împrejurări, chiar și de cele vitrege, puteți crea un scenariu de viață câștigător în care să primeze alegerile sănătoase de viață, iubirea, compasiunea, speranța și lumina.

Fiecare oferă ceea ce are în suflet! Există oameni care ne provoacă....să fim mai BUNI!

Există oameni care vă vor ajuta să evoluați, să fiți mai buni, să fiți mai generoși, să fiți mai deschiși, să iubiți și să vă lăsați iubiți. Există oameni care vă vor învăța cum să trăiți frumos, cum să creați relații armonioase, cum să vă fructificați potențialul, cum să vă creșteți stima de sine, cum să aveți un impact pozitiv asupra celorlalți. Există oameni care se vor dovedi a fi o sursă de inspirație de neprețuit pentru dumneavoastră întrucât tot ceea ce vă oferă o fac din tot sufletul, iar acest dar este cu mult mai valoros decât orice alt cadou material. Există îngeri cu chip de oameni, care vă vor fi alături oricând veți avea nevoie, care vă vor ajuta atunci când nimeni altcineva nu o va face și care vă vor purta pașii în direcția bună atunci când confuzia va pune stăpânire pe dumneavoastră.
În același timp, vor fi și oameni care vă vor răni sufletul, care vă vor demoraliza, care vă vor înjosi stima de sine, care vă vor face să plângeți, care vor încerca să vă taie aripile și să vă spulbere speranțele, care vă vor sabota planurile de viitor și care se vor dovedi a fi exact opusul îngerilor descriși mai sus. Însă, intensitatea puterii acestor oameni asupra dumneavoastră va fi dată de măsura atenției și importanței pe care le-o veți oferi. Nimeni nu vă poate înjosi decât cu permisiunea dumneavoastră. În fața unor suflete puternice și încrezătoare în lumina lor, astfel de tentative de intimidare sunt sortite eșecului. Poate se vor mai strădui o perioadă să vă influențeze negativ. Lovirea sistematică de un caracter ferm le va slăbi motivația și forța de acțiune.
Așadar, fiți încrezători în forțele proprii și în inteligența divină chiar și în cele mai negre conjuncturi. Nu permiteți altora să vă rănească indiferent de mizeria pe care o aruncă în exterior. Această mizerie le aparține în exclusivitate și nu are legătură cu dumneavoastră. În loc să vă înfuriați, ați putea la fel de bine să îi priviți cu compasiune. Furia lor nu este decât o suferință mascată. Frustrările acumulate sunt atât de adânci încât urmele lăsate în sufletul lor sunt de netăgăduit. Ori, atunci când sufletul  este plin de cicatrici, oferta acestuia este extrem de sărăcăcioasă. Cum să ofere un om iubire, dacă nu este iubit? Cum să ofere un om acceptare, dacă nu se simte acceptat? Cum să ofere un om liniște, dacă sufletul îi este învolburat? Cum să ofere un om respect, dacă el nu se respectă pe sine însuși? Cum să lumineze un astfel de suflet, dacă în interiorul lui sălășluiește întunericul?

De la capăt oricând - O nouă șansă

Omul, prin definiție o ființă rațională, este pe deplin conștient atât de posibilitățile sale dar și de limitările sale. Uneori, se crede invincibil. Alteori, realizează cât de neînsemnat este în spațiul infinit al Universului. Uneori, se simte superior majorității semenilor săi, lăsând în urma sa fapte puțin lăudabile.  Alteori, complexul de inferioritate îl paralizează, frustrarea resimțită dând naștere la tot soiul de sentimente neplăcute precum, neputința, furia, invidia, gelozia, etc. Demoni interiori care macină ființa umană până în punctul disoluției, moment în care fie are loc pieirea iremediabilă, fie se produce schimbarea către o stare de conștiință superioară.

Bineînțeles că, există și reversul medaliei. Modestia, empatia, iubirea, bucuria, generozitatea reprezintă un cumul de trăiri sufletești benefice. Frumusețea sufletului este dată de vibrația la care se situează acesta. Undele energetice pot fi mai joase sau mai înalte. În esență, noi, oamenii, suntem supuși unui proces evolutiv. Toate experiențele de viață au ca principal scop să ne determine să evoluăm. Ce-i drept, viteza cu care se produce această evoluție este mai mare atunci când ne aflăm în suferință.

Fără a încuraja durerea, fără doar și poate, asprimea vieții șlefuiește cel mai bine omul. Asemenea modului în care acționează natura asupra cărbunelui pentru a-l transforma într-un diamant de o frumusețe sclipitoare, astfel se întâmplă și în cazul nostru. În măsura în care arătăm deschidere, disponibilitate și sensibilitate, această simplă lege a naturii ne transformă zi de  zi în niște creaturi din ce în ce mai sublime. În caz contrar, sufletul îmbătrânește prematur, chipul se zbârcește înainte de vreme, urâțenia spirituală se reflectă în exterior, și oamenii sau evenimentele atrase vor fi aidoma.

Oricine dintre dumneavoastră are dreptul la o nouă șansă, oricând și oriunde, indiferent de traiectoria parcursă, indiferent de experiența de viață, indiferent de greșelile comise sau de suferințele îndurate... Noi toți merităm să o luăm de la capăt ori de câte ori simțim nevoia.
Viața nu este întotdeauna ușoară și nici corectă. Important este să avem capacitatea de a înfrunta adversitățile vieții cu fruntea sus și cu privirea spre credință. Oricărui om i se poate întâmpla să cadă sub presiunea problemelor cu care se confruntă, în pofida statului socio-profesional, apartenenței de gen, banilor sau a averii deținute.

Importantă nu este căderea ci puterea de a se ridica. Important este să reziști și să mergi mai departe pe drumul tău. Oricât de dificil și sinuos ar părea, acesta are o destinație și un sens pe care merită să le deslușești.

Avem atâtea măști câți oameni cunoaștem. Când măștile cad, ce rămâne?

Obișnuim cu mult prea multă ușurință să judecăm sau să punem etichete oamenilor din jur, chiar dacă îi cunoaștem sau nu. Însăși această cunoaștere a celorlalți este o exprimare exagerată întrucât poți locui împreună cu un om o viață întreagă iar la final să îți dai seama că nu l-ai cunoscut deloc. Orice persoană lasă la vedere doar ceea ce dorește să fie cunoscut de lume. Acestea sunt măștile. Se spune că avem atâtea măști câți oameni cunoaștem.  Adevărata ființă, de cele mai multe ori rămâne ascunsă de teama de a nu suferi din nou sau de a nu fi rănită. Ori de câte ori rămânem singuri cu noi înșine, cu gândurile și cu trăirile noastre sufletești, suntem noi, cei autentici. În astfel de momente măștile cad, ne relaxăm și devenim mai reali.
Încercați să vă surprindeți conștient în astfel de momente pentru a vă cunoaște mai bine. La fel se întâmplă și în cazul oamenilor din jur. Unii ne vor permite să vedem doar ceea ce doresc aceștia să ne împărtășească. Alții, se vor simți mai lejer în prezența noastră, ceea ce îi va determina să adopte o atitudine mai relaxată, și deci, mai onestă. Ar fi foarte bine dacă relațiile interumane s-ar baza pe elementul de autenticitate, dacă oamenii ar fi mai sinceri unii cu ceilalți, dacă oamenii ar încerca împreună să creeze relații pozitive și armonioase. Însă, pentru ca acest lucru să se întâmple, ar fi necesar să învățăm să ne cunoaștem pe noi înșine mai bine, să ne iubim, să ne respectăm, să ne acceptăm așa cum suntem, fără a ne autoeticheta. Doar fiind mai blânzi cu noi înșine, vom fi mai toleranți cu semenii noștri.
În momentul în care vom înceta să mai facem proiecții negative asupra celorlați în ceea ce privește anumite trăsături personale, precum egoismul, minciuna, lașitatea, răutatea, aroganța, etc., pe care le conținem deopotrivă dar nu vrem a le recunoaște și accepta, atunci lumea în care trăim se va transforma într-o lume mai bună și pacifistă. Posibil ca această ultimă frază să stârnească ceva rezistență din partea dumneavoastră, de genul „Dacă eu văd că cineva este mincinos și acest lucru mă deranjează evident, înseamnă că și eu sunt mincinos!?” Afirmativ, deoarece  puteți  recunoaște minciuna în celalalt întrucât o cunoașteți deopotrivă. Amintiți-vă când ați spus ultima dată o minciună, indiferent dacă împrejurările o justificat sau nu. Ori, încercați să vă amintiți când vi s-a reproșat  ultima dată că ați fost arogant (ă) sau egoist (ă). Cu siguranță, aceste amintiri vor confirma spusele de mai sus.
Este nevoie de doar o clipă de conștientizare al acestui mecanism proiectiv interuman pentru a mai urca încă treaptă pe scara evoluției umane. Doar atunci vom învăța să trăim ca „frații”, să ne respectăm reciproc sistemul de credințe și valori, să ne acceptăm reciproc varietatea, să ne iubim necondiționat, să ne ascultăm unii pe ceilalți, să găsim împreună un limbaj unic de comunicare, în acel moment vom putea spune că am trecut pe o nouă treaptă evolutivă a Umanității.