Noi studii arată faptul că stresul te ucide în măsura în care chiar crezi acest lucru!

Stresul este o parte fireasca a vietii, acesta fiind modalitatea in care corpul nostru raspunde solicitarilor din viata cotidiana. Cateodata se intampla ca raspunsurile noastre sa fie exagerate, generand stari anxioase, boli psihosomatice, disconfort, iritabilitate si alte complicatii mintale si fizice. Acest lucru nu trebuie sa ne conduca la ideea ca stresul trebuie eliminat, ci la gandul ca trebuie sa invatam sa-l gestionam eficient.

Exista un nivel de stres optim, numit eustres, care conduce la:

• un nivel crescut de motivatie;
• sentimenul de tonifiere si mobilizare;
• un nivel ridicat de energie;
• culegerea si procesarea mai rapida a informatiilor;
• luarea unor decizii sanatoase;
• actiuni eficiente si cresterea productivitatii personale;

Reactia noastra la stres este subiectiva, depinzand de importanta pe care o atribuie fiecare persoana in parte. Solicitarile de zi cu zi pot produce stresul psihic doar daca individul anticipeaza faptul ca nu va fi capabil sa le fac fata sau ca nu le va putea satisface fara a pune in pericol si alte scopuri ale sale.  Anticipand consecintele, ne putem modifica starea de stres fie prin evitarea solicitarilor, fie prin indeplinirea acestora la un pret tolerabil, fie schimbandu-ne optica asupra solicitarilor, minimalizandu-le, sau asupra posibilitatilor proprii, sau asupra consecintelor.

Mai mult, studii recente indică faptul că cea mai mare ponderecea în declanșarea bolilor mortale, cauzate de stres, o are însăși percepția pe care individul și-o formează asupra efectelor negative ale stresului. Cu alte cuvinte, deși ești supus la un grad ridicat de stres, îl poți gestiona eficient în funcție de credințele pe care le deții cu privire la ceea ce stresul poate genera în viața ta. S-a constatat că persoanele care sunt supuse unui grad mediu sau mai scăzut de stres, dar care, cred cu tărie că acest lucru le va afecta sănătatea, prezintă un risc mult mai ridicat față de cele care sunt supuse unor factori de stres ridicați, în a dezvolta boli cronice severe si chiar de a muri în urma complicațiilor aferente.

Se vorbeste si despre stresul de subsolicitare prin monotonie, rutina, lipsa de stimulare si informatie care impiedica individul sa-si manifeste toate posibilitatile sale, sa-si mobilizeze si sa-si foloseasca resursele.

Stresul psihic antreneaza o participare complexa a intregului organism, prin cresterea colesterolului si a acizilor grasi sangvini, cresterea presiunii sangvine, dureri articulare si inflamatii, cresterea glicemiei, scaderea imunitatii, cresterea metabolismului, tahicardie, cresterea aciditatii gastice etc.

Pentru a ne gestiona eficient stresul, trebuie sa invatam strategii de adaptare prin care sa urmarim:

• reducerea conditiilor stresante de mediu;
• tehnici de dezvoltare a tolerantei la stres;
• mentinerea unei imagini pozitive;
• mentinerea echilibrului emotional;
• dezvoltarea unor relatii satisfacatoare cu cei din jur;

Recuperarea dintr-o boala determinata de stres depinde de o varietate de factori din viata noastra, multi dintre acestia fiind determinati genetic(rasa, sex, antecedente familiale) si factori ce tin de aspectele economice, stereotipii culturale, prejudecati sociale etc. Abilitatea unei persoane de a ramane sanatoasa in conditii de stres mai este denumita si rezistenta la stres, ceea ce  demonstreaza la persoana respectiva trasaturi de personalitate care ii intaresc capacitatea de adaptare. Aceste trasaturi de personalitate includ si increderea in importanta lucrurilor pe care le face, credinta ca are putere sa influenteze lucrurile si evnimentele, o viziune asupra schimbarilor din viata ca fiind oportunitati si nu amenintari.

Asadar, ideea de a preveni in totalitate stresul este pe cat de imposibila, pe atat de nedorita, deoarece stresul ramane un stimul important in cresterea si dezvoltarea umana, in creativitatea acestuia. Cea mai buna metoda de preventie este un model parental pozitiv de comportamente si atitudini. O existenta bogata in interese si preocupari  nu ne fereste de trairea unor stresuri psihice intense, dar ne permite sa le depasim fara mari costuri energetice.

Sursa: Letiția Dobranici, curs Sănătate Mintală